Iată o altă postare a Părintelui Jerome.
Starea Bisericii de acum este vina conservatorilor iar nu a
liberalilor. În urmă cu 50 de ani, Conciliul Vatican II a fost deturnat de către
liberali, numai pentru că conservatorii erau somnoroși și se încredeau în
oameni. Și aceasta continuă azi în Roma, din rău în mai rău.
Da, vor exista întotdeauna liberali care îl urăsc pe Cristos,
dar ceea ce e diferit acum față de restul istoriei Bisericii este că cei mai
apropiați prieteni clerici ai lui Cristos sunt prea fricoși ca să lupte pentru
Biserica Sa.
Nu, cei patru Cardinali ai Dubiei nu sunt ca Sf. Atanasie sau
Sf. Maxim Mărturisitorul sau Sf. Nicolae sau Sf. Ioan Gură de Aur. Sfinții nu
aveau nevoie să "asculte până la capăt ce au de spus" ereticii într-o
manieră "pastorală". Eretici vor fi întotdeauna, dar nu asta este
problema. Problema este lipsa sfinților. Episcopii sfinți din primii 500 de ani
ai Bisericii au dezvăluit cuvintele otrăvitoare ale ereticilor, blânzi cum
erau, au fost trimiși în exil și apoi au fost reabilitați (de obicei în timpul
vieții) pentru curajul lor nebunesc.
Nu văd nici un curaj extraordinar astăzi în fața ereziei
evidente. Iată de ce, erezia de acum patru ani din Vatican a devenit o
apostazie fățișă în rândurile cele mai înalte din Biserică.
Permiteți-mi să reamintesc cititorilor trei definiții:
1) Erezia este negarea chiar și doar a unei părți a Revelatiei Divine
2) Apostazia este o renunțare totală la actul unic și răscumpărător al lui Isus Cristos.
3) Soteriologia este studiul conceptului de mântuire.
1) Erezia este negarea chiar și doar a unei părți a Revelatiei Divine
2) Apostazia este o renunțare totală la actul unic și răscumpărător al lui Isus Cristos.
3) Soteriologia este studiul conceptului de mântuire.
Profetul fals de pe scaunul lui Petru e în curs de a adopta acum
o soteriologie care este foarte puțin diferită de cea a unui unitarian
universalist. Acum avem o apostazie deplină în Vatican ... Și nici un episcop
nu este dispus să spună ceva împotriva acestei totale și fățișe apostazii
soteriologice? Nu. Mai degrabă, prelații noștri cei mai "curajoși"
își încordă mușchii împotriva unei singure idei sexuale din Amoris Laetitia.
Nu e curaj. Ăsta nu e curaj, ca nimeni să nu pună sub semnul
întrebării o demisie papală clar forțată, a Papei Benedict al XVI-lea. Ăsta nu
e curaj, ca nimeni (cu excepția unui episcop curajos, pensionar din Texas) să
nu pună la îndoială Conclavul care l-a ales pe actualul nostru profet fals.
Asemenea republicanilor din anii 80, din SUA, care au promis să
pună capăt avortului pentru a-și păstra slujbele (dar au făcut-o prea puțin),
mă tem că și acești "episcopi" conservatori fac prea mult rău
Bisericii, așa precum cardinalii homosexuali care urăsc Biserica și
răstălmăcesc fiecare punct al credinței noastre. De ce? De ce sunt primii la
fel ca ultimii?
Pentru că nu opun rezistență, cu curaj. Dacă vreun episcop ar
citi vreodată acestea, vă reamintesc că Duhul Sfânt în cartea Apocalipsei
plasează, prin Apostolul Ioan, lașii în același lac de foc cu ucigașii:
"Iar partea celor laşi, necredincioşi, abominabili, criminali, desfrânaţi,
vrăjitori, idolatri şi a tuturor mincinoşilor este în lacul care arde cu foc şi
pucioasă şi aceasta este moartea cea de-a doua”. (Apocalipsa 21: 8)
Eu unul: rezist. Mă lepăd, în numele lui Isus Cristos, de
apostazia deschisă din Vatican, și mă rog ca mânia Sfântului Petru și a
Sfântului Pavel să oprească această blasfemie a orașului Veșnic și această
batjocură din partea succesiunii apostolice a lui Isus Cristos.
Îmi voi dezvălui numele atunci când voi fi gata să pierd competențele de preot acum aflat în stare bună și să plec în exil, dar pentru moment, eu rezist în numele lui Isus Cristos.
