Încă se mai poate

Te întrebi în ultimul timp,

De ce aşa mult ai scris.

Mai de toate laolaltă,

Despre univers şi viaţă.

Iată care e răspunsul:

De v-aţi făcut aşternutul,

După bună voia voastră,

Sau a Mea ce vă sunt Tată?

Aveţi totul sau nimic,

De trecut în celalt timp,

Ca să staţi fără de grijă,

Sau focul să vă cuprindă.

Că timpul, viaţa ce vine,

Nu-i ca asta cu ani, zile,

Ce va începe în curând,

Nu s-o termina nicicând.

Veţi rămâne ca atare,

În cea care aţi fost în stare,

De ea să vă îngrijiţi,

Să fiţi trişti sau fericiţi.

Aici, acum pe pământ,

Este traiul cel mai scurt.

Cel urmează-i important,

Că va fi nelimitat.

Vă rugaţi cumva mai bine?

Ţineţi post cu apă, pâine?

Că v-am spus, Eu nu mă joc,

Cum am făcut, pot strica tot.

Eu rezolv cât ai clipi,

De a fi sau a nu fi,

Ce-am creat pe om, natură,

Ascultaţi acum la urmă:

Că mă puteţi îmbuna,

Şi mai pot diminua,

Mai puţin sau poate mult,

În timpul atât de scurt!

vineri, 9 dec 2016, ora 17. Anton Ciobanu