Cei cu Domnul s-au
luptat,
Nicicând nu au
câştigat.
Niciodată nu
trişează,
E corect în ce notează.
Sunt scenarii fel de
fel,
Ca să nu câştige El.
Domnul nu-i hopa Mitică,
Că mai cade sau ridică.
El este cel mai stabil,
A fost şi va fi
oricând.
El nu minte şi-n
dreptate,
Le-a făcut şi face
toate,
Şi de scris, şi cântărit,
El veghind totul de
sus.
Nu da colţul, nu te ascunde,
Că El vede tot,
oriunde.
Ţi se pare că eşti
bun?
Ai vrea să mai dai un
tun?
Să arunci, să îndepărtezi?
Pe cei dragi să-i
scoţi pe străzi?
Sunt iluzii şi-s
deşarte,
De cum faci vei avea
parte.
Să stai bine, să gândeşti,
Pe altul vrând să loveşti,
Că în suflet sau în trup.
Nu el, tu ai de
pierdut,
Dacă răul te împinge,
Ca nu tu, el să câştige,
Dacă te-a legat la
ochi,
Şi mintea întors pe
dos,
Ca fiind stăpân pe
tine,
Nici inima bătând
bine.
Nici cu farmece sau vrăji,
Pe Domnul nu-l
detronezi.
Lui nu-i trebuie nimic,
Cum e drept, aşa e
sfânt.
De călcâiele îţi ard,
Şi stai cum ai sta pe
jar,
Ce ţi-ai spus, să îndeplineşti,
După felul cum
gândeşti,
S-ar
putea la primul hop,
Să te împiedici, să cazi
jos,
Să-ţi rupi mână sau picior,
Sau să-ţi spargi capul
ce-i gol,
Că n-are minte, nici
n-aude,
Şi ce miroase, el
prinde,
Limba umblând tranca,
fleanca,
Gura bătând catalanga.
Că din tot ce vrei să
faci,
De nu te lepezi, nu
dezbraci,
Ai s-ajungi direct în
iad,
Unde-i dracul împărat.
Lucrând cu el
împreună,
Că din gură sau din
mână,
Ţi-a dat ca să te ia în
turmă
Şi-ai ajuns până la
urmă.
Are putere şi fler,
Şi-ai căzut în iad
din cer,
Că stăpân l-ai vrut pe
el,
Stând pe veci cu
Lucifer.
duminică, 4 dec 2016,
ora 20,27. A. Ciobanu