Căline (Tăriceanu),
nu din poveste,
Şi de tine s-a dus veste,
Că nu eşti aşa curat,
Pentru încă un mandat.
După şeful ţării stai,
Pe funcţia ce o ai.
Te vei clătina, Căline,
De ce vine peste tine:
Avalanşe de pământ,
Pentru tot ce ai făcut.
Cei din ceata, marea gloată,
Pe toţi asta vă aşteaptă!
Voi, de la cârma ţării,
Ce-aţi promis, aţi dat uitării,
Prostind naţiunea întreagă,
Bine vouă să vă meargă,
Hotărând doar pentru voi,
Lefuri mari, alte legi noi.
Aveţi cuţitul şi pâinea,
Cu gogoşi voi minţiţi lumea.
Pe cât de sus eşti, stai acum,
Aşa vei coborî de adânc!
Suferă lumea şi plânge,
Totul vei plăti, Căline!
Ca exemplu te-am ales,
Pentru nume că-i frumos.
În loc de bine faci rău,
Suferă poporul Meu.
Se apropie şi vine,
Bucureştiul clatine,
Şi nu ca în 1977,
Mult mai mare, mai aproape!
Eu vă spun: de voi mi-e milă,
Peste voi va fi ruină.
Nici ca zi şi nici ca timp,
Până atunci nu mai e mult.
Căline, şi cei ca tine,
Peste voi necazul vine.
La tot răul ce-aţi făcut,
Aveţi de primit răspuns,
Nu o dată, ci însutit,
Că totul am cântărit,
Şi notat negru pe alb.
Am bilet vouă de dat,
După gând şi după fapte,
Calea voastră-i mai departe.
Pe dinafară sunteţi curaţi,
Precum sfinţii arătaţi,
Dar aura voastră-i neagră,
Şi curând o să se şteargă.
Sunteţi ca nişte călăi,
Locul vostru-i cu cei răi.
Sunt fapte de neiertat,
Pân’ la cer s-au înălţat.
Înapoi la voi trimit,
Nu o dată, ci înzecit.
Asta vouă acum v-a spus,
Dumnezeu Tatăl de sus,
Că la voi Eu m-am uitat,
Zi de zi şi ceas de ceas.
luni, 19.12.2016, ora 02,57. Anton Ciobanu
