Ziua, luna, anul unu,
Aşa va începe timpul,
În care urmează a
trece,
Pentru veşnicia vreme.
Tatăl spune aşa cuvinte,
De acuma înainte,
Primul an şi prima
zi,
Tot mereu aşa va fi.
Alfa, Omega se
termină,
Începând cu prima
ziuă,
A Noului Pământ şi Cer,
Aşa va rămâne în veci.
Primul Tatăl, primul Fiul,
Şi primul va fi şi timpul,
Ceva fi fără măsură,
Nicicând nu se
termină;
Noul Eden pe pământ,
Cum a fost la
început,
Linişte, lumină multă,
În care lumea ascultă,
De Tatăl ce stă pe tron,
Şi de Fiul, Bunul Păstor.
Va fi o minunăţie,
Pe Pământul, Noua Lume:
Totul frumos, tot
plăcut,
Sănătos şi cu bun
gust.
Apa va fi cristalină,
Lumina va fi divină,
Şi pământul roditor,
Cu iarbă, cu pomi, cu
flori,
Vâlcele şi poieniţe,
Cu cărări drepte,
înguste.
Vântul tare nu va
bate,
Va adia dintr-o parte,
În valuri ce unduiesc,
Slăvind peTatăl Ceresc.
Nu e cum de înţeles
Cum va fi, cât de
frumos!
Nu cu iarnă, nu cu toamnă,
Va fi mereu numai vară,
Şi permanent în lumină,
Fără noapte, numai ziuă.
Dacă vreţi, puteţi ajunge,
Călcând pe a sfinţilor urme.
Nu-i uşor, răsplata-i mare,
La tăcere, îndurare,
Ca Mielul tăcut şi blând;
Primul sfânt a fost Isus.
De jos ca să ajungi sus,
Ascultă, fă cum Isus.
Fii curat, fără păcat,
De cum Tatăl te-a lăsat,
Fără pete, fără urme.
Tatăl Dumnezeu îţi spune:
De respecţi legi şi porunci,
Sigur în cer poţi să ajungi.
marţi, 17.01.2017, ora 0,33. Anton Ciobanu
