II
[8 ianuarie 1944]
ISUS
"Printre multe lucruri pe care lumea le neagă, umflată de mândria şi de
incredulitatea de astăzi, este puterea şi prezenţa demonului. Ateismul care Îl
neagă pe Dumnezeu, în mod logic îl neagă şi pe Lucifer: creat de Dumnezeu, răzvrătitul
lui Dumnezeu, duşmanul lui Dumnezeu, Ispititorul, cel care invidiază, cel şiret,
cel neobosit, imitatorul lui Dumnezeu. V-am spus deja tuturor că diavolul, care
a devenit asta prin păcatul mândriei, chiar şi acum, după ce a fost alungat din
Împărăţia celor de sus, pe care a îndrăznit să o atace, în adâncul abis, unde
se găseşte întunericul şi oroarea, a încercat să facă acolo o copie a Curţii
Cereşti, să aibă proprii miniştrii (slujitori) şi proprii lui îngeri, proprii
supuşi şi proprii fii. Și prin manifestarea lui se deghizează într-un spirit al
luminii, acoperindu-şi apariţia şi gândul ca şi cel mai decăzut prin mantii
dolosive* copiate de la cel Preaînalt, cu scopul de a va induce pe toți în
eroare.
* DOLOSÍV, -Ă, dolosivi,
-e, adj. (Jur.; despre
acțiuni, contracte etc.) Făcut prin înșelăciune, cu rea-credință.
Dar cei ce cu adevărat trăiesc însufleţiţi de
Spiritul Harului, aud sunetul fals şi văd dincolo de aparenţe, şi prin intuiţie
spirituală îl recunosc pe Seducătorul în spatele deghizării sale. Fireste ca
asta se întâmplă pentru cei ce sunt protejaţi cu o protecţie sfântă de tripla
virtute şi însufleţiţi de Har. Ceilalţi – şi nu doar ateii care neagă, dar şi căldiceii
care trândăvesc, cei indiferenţi care nu observă, cei distraşi care nu reflectă,
cei imprudenţi care merg ca şi lunaticii - aceştia nu-l pot vedea pe Satana în
spatele aparențelor inofensive şi ipocrite, şi prin aceasta sunt luaţi în derâdere.
Nu negaţi existenţa
satanei, fiii care mor neagă tot timpul - din cauza negării a orice. Satana nu este
doar o poveste din bătrâni, nu e doar o superstiţie medievală. Este o realitate
cruntă. Satana există. Și este neobosit în acţiunile sale. Sus, Dumnezeu este
neobosit în bine. Jos, satana este neobosit în rău. Cuvântul psalmului nu este
doar o frază drăguţă, a evlaviei, nici cuvântul apostolilor nu este doar o frază
draguţă a unor oratori. Satana vă dă târcoale ca un leu care rage, şi în întuneric
acţionează pentru a vă aduce la el. Dar până la ce întindere (măsură),
incredulitatea voastră, indiferenţa, ateismul vostru i-ar permite să acţioneze
chiar şi în lumină, în câmp deschis, din moment ce vă dechideți larg porţile
sufletului şi cu dorinţele imoderate îi spuneți: "Intră. Dacă eu primesc
ceea ce vreau, în această oră pe pământ, te fac domnul meu." Dacă nu ar fi
aşa, nu ați fi putut ajunge la această formă de viaţă la care ați ajuns şi care
îl oripilează pe Dumnezeu şi sfinţii Săi, pe fiii şi slujitorii Lui.
Dar amintiţi-vă,
că metaforic, artificial sau real, satana acţionează, înşelător în întuneric.
Vă păcăleşte cu subtilităţi şi deformări, asemeni unui şarpe care șerpuiește în
pădurea deasă. Deși vă vede mai îndepartați de Dumnezeu, tot nu îndrăzneşte să
vi se prezinte faţă în faţă şi să vă spună: " Sunt eu. Urmează-mă",
pentru că ştie că sunteți la fel de lași în faţa răului cât şi în faţa binelui.
În această întâlnire în rău sunt foarte puţini dintre voi, care au destulă îndrăzneală
să îi spună: ”Vino”. Sunteți ipocriţi chiar şi în rău şi, dorindu-i ajutorul,
totuși nu îndrăzniţi să mărturisiţi această dorinţă.
Dar satana nu are nevoie de cuvinte. Privirea lui pătrunde in inima voastră asemenea privirii
Mele. Vă văd pofta de satanism; el vede acelaşi lucru şi acţionează.
După ce a încercat să Îl distrugă pe
Cristos ispitindu-L, încearcă să distrugă
Biserica, dându-i epoci întunecate; Creştinismul, dându-i schisme; societățile
civile, prin secte; iar acum, în ajunul manifestării sale în pregătirea celei
finale, el încearcă să vă distrugă conştiinţa după ce v-a distrus gândurile.
Da. Distruse. Distruse: nu capacitatea voastră de a gândi ca oameni ci
capacitatea de a gândi ca fii ai lui Dumnezeu. Raţionalismul şi ştiinţa,
separate de Dumnzeu, v-au distrus gândirea ca şi dumnezei şi acum vă gândiţi
doar ca şi țărână - la nivelul pământesc. Nu îl vedeţi pe
Dumnezeu cu pecetea Lui impregnată asupra lucrurilor pe care ochiul vostru le
vede. Pentru voi, sunt doar stele, munţi, roci, pietre, apa, iarbă, animale.
Pentru cei credincioşi, sunt lucrări ale lui Dumnezeu şi, neavând nevoie de
nimic altceva, se cufundă în contemplarea şi adoraţia Creatorului în faţa nenumăratelor
semne ale puterii Sale care vă înconjoară şi vă fac existenţa frumoasă, şi care
sunt utile vieţii voastre.
Acum satana vă atacă conştiinţa. Vă oferă fructul antic: plăcere, lăcomie de a
[o] gusta, mândrie arogantă, nădejdea scrilegă,-- biciuindu-vă, mușcându-vă,
corodându-vă carnea şi cunoştința-- pentru a tinde să deveniţi dumnezei. Și
această plăcere vă transformă în animale arzând de pofte repulsive, bolnave,
condamnaţi în această viaţă la boala cărnii, şi în cealaltă, [viaţă] la moartea
sufletului. Iar acea lăcomie de a gusta, vă pune în mâinile înşelătorului, din
moment ce prin sete ilicită de a experimenta şi de a şti lucruri care sunt
mistere ale lui Dumnezeu, şi prin încercarea de a impune lui Dumnezeu voinţa de
cunoaştere, îl împuterniciţi pe satana
să vă prindă în capcana erorilor sale.
Mă faceţi să
Îmi fie Milă de voi. Îmi provocaţi oroare, milă, pentru că sunteţi lunatici.
Oroare, pentru că doriţi, vreţi să fiţi asta şi vă marcaţi trupul sufletului
vostru cu sigiliul bestiei, respingând adevărul în faţa minciunii. Și puteţi
crede că satana vă serveşte pe voi? Nu. Lui Dumnezeu îi este mult mai ușor să
vă dea ceea ce îi cereți, dacă ceea ce îi cereţi este licit (just, drept),
decât să vă dea satana.
Satana se serveşte doar pe el şi vă asigur că pentru acea oră pe care vi-o dă,
vă cere toată viaţa; pentru acel singur triumf, vă vrea toată veşnicia.
Și asta o puteți gândi spunând:" Eu vreau; Eu doresc",
Dumnezeu vrea asta? Nu. Dumnezeu vă vrea doar binele. Nu tot ce vreți voi.
Și vă
amăgiți pe voi înşivă vrând ca la comanda voastră Dumnezeu şi slujitorii Săi să
vină la voi? Nu. Doar o viaţă castă şi pioasă, doar o viaţă încoronată cu cele
trei torţe ale credinţei, speranţei şi iubirii, doar o viaţa apărată de
celelalte virtuţi practicate împotriva satanei - lumea şi trupul - doar o viaţă
trăită în Legea mea, în Învăţăturile Mele, care sunt în Evanghelii, şi care
sunt aceleaşi de douăzeci de secole -- şi vor fi aceleaşi cât timp există pământul
şi omul – doar ceea ce este o viaţă creştină, o viaţă ca cea a lui Cristos: de
omagiu, ascultare, fidelitate faţă de Tatăl, de generozitate constantă, doar
acest fel de viaţă îi dau sufletului vostru purificarea, acea sensibilitate
care vă permite să-L primiți pe Dumnezeu şi pe slujitorii Săi într-o manieră
atât de sensibilă încât să vă dea bucuria viziunii şi bucuria cuvântului simplu
inspirat sau cu adevărat spus.
Trebuie să vă
spun: " Dumnezeu şi satana nu pot fi slujiţi deodată." Nu. Unde este
unul, nu este celălalt. Viaţa voastră este semnul lui Dumnezeu, şi viata voastră
este [de asemenea] semnul satanei.
Când aveţi capacitatea reflexiei -- Eu admit că mai aveți o parte
din suflet liberă de posesia care ucide -- cercetați-vă lucrările voastre,
ispirațiile pe care le primiți. Daca vedeţi că sunt doar oneste din punct de
vedere uman, spuneţi aşa: " Puterea lui Dumnezeu ar putea fi aici."
Dar dacă sunt împotriva eticii umane şi la polul opus eticii supraumane, spuneţi
de asemenea: " Aici nu poate fi Dumnezeu, ci vrăjmaşul Său."
Iar aceia dintre voi care au fost deja conduşi pe de lături până în acel
punct în care ați îmbrățișat religia de rău augur pe care Eu o numesc
”satanism”— acea parodie a religiei care este un sacrilegiu şi o crimă--
amintiti-vă că Eu n-am nevoie de întunecime, de singurătate, de magnetism cu
scopul de a veni. Eu însumi sunt Lumina, şi sfintii Mei sunt lumină. Nu. Mi-e frică de soare şi nu mi-e
frică de mulţime. Știu cum să transport o persoană din mijlocul mulţimii şi ştiu
cum să apar ca soarele în soare.
Discipolii Mei vă pot spune cât de simplă, dulce, spontană şi absolută este
venirea Mea la ei; cum îi ridică deasupra a tot ce îi înconjoară, umplându-i de
lumină şi de sunetul de Rai care a venit la ei.
Ei vă
pot spune cum, după fiecare asemenea contact, au simţit că materialitatea
lor pierde în greutate dobândind o
calitate spirituală; cum, după fiecare fuziune, trupul lor moare un pic mai
mult şi Eu trăiesc mai puternic în ei -- Eu, Cuceritorul cărnii, [care este]
instrumentul Satanei, și de aceea [Eu sunt] Cuceritorul Satanei.
Dicipolii Mei vă
pot spune cum sunt reînnoiți mai profund de fiecare dată, ei mor în mod mistic
și renasc de fiecare dată mai spiritualizați.
Ei vă
pot spune câtă pace, câtă serenitate, cât echilibru este în ei, câtă inteligență,
câtă dragoste, câtă puritate. Nu uman, ci tot mai mult suprauman; ai Mei, pentru că Eu devin ei, şi
ei devin Eu. Creatura nu mai există. Eu sunt acolo. Ei sunt un strop de Sânge
în Inima mea. Trăiesc. Domnesc. Îi fac dumnezei asimilându-i cu Mine.
Ceea ce satana nu dă, nu poate da: a deveni ca Dumnezeu. Eu dau acest lucru
discipolilor Mei, deoarece Mă unesc pe Mine cu ei şi îi îndumnezeiesc în acea
fuziune."
NOTES
1. Maria Valtorta, I
Quaderni del 1944 (Edizioni Pisani / Centro Editoriale Valtortiano
srl, Via Po 95, 03036 Isola del Liri (FR), Italia, 1985): 28-32.
2. In Maria Valtorta's,
I Quaderni del 1943 (Edizioni Pisani / Centro Editoriale
Valtortiano srl, Via Po 95, 03036 Isola del Liri (FR), Italia, 1985): the
Visions of June 19th and August 22nd.
3. "The triple
virtues": i.e., the theological virtues: faith, hope, charity.
4. Psalm 21:14;
1 Peter 5:8.
5. Matthew 4:1-11.
6. Genesis 3:1-5.
7. Matthew 6:24.
8. Cf. Galatians 2:20.
