Mesaj de la Fecioara Maria - în martie 2012 – Muntele Sfintei Treimi
„Dragii mei copii! În această lună vreau să vă
vorbesc despre ispită!
Ispita este o
caracteristică naturală a omenirii căzute în păcat. Fiecare om născut pe pământ
este expus la multe feluri de ispite. În spatele fiecărei ispite se află cel
Rău, care vrea să ducă omul în păcat prefăcându-se în îngerul luminii, având
aparenţa binelui. De aceea trebuie să învăţaţi să-l recunoaşteţi pe cel Rău în
spatele fiecărei ispite, şi trebuie să învăţaţi să-i spunem categoric „Nu”.
Intenţia ascunsă a celui Rău este să vă ducă în păcat şi după aceea la osândă.
Cel Rău se foloseşte de lumea păcătoasă
şi de caracterul rănit al omului pentru a ne atrage în păcat!
Cu ce îl ispiteşte cel Rău pe om? În primul rând vrea să vă convingă să nu
faceţi binele pe care Dumnezeu îl
aşteaptă de la voi pentru mântuirea voastră! După aceea vrea să vă
convingă să faceţi răul, adică ceea ce Dumnezeu consideră că este greşit. După
toate acestea vă duce în exagerări! Ştie foarte bine că toate exagerările vă
duc într-o direcţie greşită! Mai ştie că exagerând pe plan spiritual
(rugăciune, post, fapta bună), mai devreme sau mai târziu veţi ajunge să urâţi
viaţa spirituală. Deci şi în viaţa spirituală este foarte importantă măsura. Pe lângă acestea să aveţi motto-ul:
fă binele şi evită răul! Acesta este pentru voi calea simplă spre sfinţenie.
Trebuie să ştiţi de asemenea, că cel Rău vă poate ispiti în următoarele
domenii: pofta trupului, pofta ochilor şi orgoliul. Dacă cel Rău vă ispiteşte
prin pofta trupului (mâncare-bătură fără măsură, senzualitate, lene…), atunci
trebuie să luaţi în serios postul. Prin post vi se întăreşte voinţa şi puteţi
să vă opuneţi celui Rău. Dacă cel Rău vă ispiteşte prin pofta ochilor (posedare
dezordonată), ca ceea ce vedeţi să vreţi să posedaţi chiar şi în mod păcătos,
trebuie să practicaţi faptele bune. Să aveţi ca motto: faceţi în fiecare zi
binele şi Dumnezeu va fi cu voi! Dacă cel Rău vă ispiteşte prin orgoliu
(mândrie, dispreţ pentru alţii), atunci să luaţi în serios rugăciunea
personală, şi astfel veţi realiza cu smerenie că nu sunteţi Dumnezeu, doar
creaturi trecătoare. Trebuie să ştiţi, că prin rugăciunea făcută cu
regularitate, prin relaţia personală cu Dumnezeu, creşte în voi iubirea faţă de
Dumnezeu, prin post, creşte iubirea corectă faţă de voi înşivă şi prin fapta
bună va creşte în voi iubirea faţă de semeni. Dacă luaţi în serios
rugăciunea, postul şi milostenia, atunci veţi fi capabili să învingeţi cele
şapte păcate capitale, care sunt izvorul
tuturor relelor. Cele şapte păcate capitale sunt: mândria, zgârcenia, invidia,
senzualitatea, desfrâul, furia şi lenea. Dacă învăţaţi să luptaţi în numele lui
Isus şi să vă opuneţi ispitelor celui Rău, veţi deveni adevăraţi creştini
fericiţi. Dacă veţi ceda ispitelor cu gândul, cu privirea, cu vorba… acestea vor deveni păcate, care vă
apasă sufletele şi vă fac trişti. Dumnezeu permite să fiţi ispitiţi ca
să vedeţi unde sunteţi slabi. Sfinţii au trebuit să se opună deseori unor
ispite puternice, pentru ca astfel să-şi dovedească iubirea faţă de Dumnezeu. Trebuie să ştiţi, că cel
Rău atacă doar cetatea care nu a cucerit-o. El nu-i mai ispiteşte pe cei care-i
aparţin. Permiţând ispitele, Dumnezeu vă face smeriţi, iar prin cererea de
ajutor şi prin începerea din nou vă dă posibilitatea de a vă arăta iubirea faţă
de Dumnezeu şi astfel vă căliţi sufleteşte. Ce trebuie să faceţi când
sunteţi ispitiţi? Fugiţi imediat la Dumnezeu, cerându-I ajutorul. Dacă
prima pereche de oameni ar fi procedat aşa, nu ar fi avut loc tragedia omului.
Dacă cel Rău vă ispiteşte în timpul rugăciunii, opriţi-vă liniştiţi, dezvăluiţi
lui Dumnezeu ispita voastră şi după aceea continuaţi rugăciunea. Această
spiritualitate îi place Domnului. Puteţi învinge ispitele, dacă vă gândiţi la
urmările păcatului: la tristeţe, la despărţirea de Dumnezeu, la osânda cea
veşnică. Veţi avea puterea să vă opuneţi celui Rău, dacă vă gândiţi la pacea
sufletească, la fericirea veşnică ce-i aşteaptă pe cei ce-L iubesc pe Domnul.
Trebuie să ştiţi că în timpul ispitelor dacă veţi deveni iepuraşi fricoşi, atunci cel Rău va deveni un leu
curajos. În schimb dacă voi veţi deveni lei curajoşi atunci cel Rău va deveni
un iepuraş fricos. Dacă vă veţi dezvălui ispitele duhovnicului vostru, veţi
vedea că acestea vor dispărea imediat. Trebuie să ştiţi că Dumnezeu nu permite
să suferiţi ispite care depăşesc puterile voastre. Totuşi câteodată cădeţi în
ispită, pentru că subestimaţi puterea lui Dumnezeu, supravalutaţi puterea celui
Rău, vă autocompătimiţi prea mult, şi în mod greşit credeţi că păcatul oferit
de cel Rău vă dă fericirea.
Ca încheiere vă spun: nimeni dintre cei ispitiţi, sa nu spună că Dumnezeu
îl ispiteşte, pentru că Dumnezeu nu poate fi ispitit şi nici el nu ispiteşte pe
nimeni. De aceea vă rog, când rostiţi rugăciunea „nu ne duce pe noi în ispită”,
să cereţi „nu ne lăsa pe noi în ispită”!
Să credeţi, că este fericit omul care se opune ispitelor, pentru că după
ce trece încercarea, primeşte coroana vieţii pe care Dumnezeu a promis-o celor
ce Îl iubesc!
Vă binecuvântez cu harul spiritului luptător!!!
ÎNVĂŢĂTURĂ DESPRE CERUL NOU, PĂMÂNTUL NOU ŞI NOUL IERUSALIM
Unde putem citi
despre acestea în Sfânta Scriptură?
Isaia 65, 17-25; 66, 22: „Căci iată, Eu fac ceruri noi şi
un pământ nou; aşa că nimeni nu-şi va mai aduce aminte de lucrurile trecute şi
nimănui nu-i vor mai veni în minte.” În această parte este vorba despre
construirea caselor, despre sădirea viilor, despre oameni care vor trăi timp
îndelungat, despre prietenia cu animale care acum sunt duşmănoase, despre
încetarea fricii, lipsa plânsului. Toate acestea nu vor fi în Rai, ci în Lumea
Nouă, care se va realiza aici pe Pământ!
2 Petru 3, 13: „Dar noi, după făgăduinţa Lui,
aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, în care va locui neprihănirea.” După
descrierea Sfintei Scripturi, Pământul mai întâi s-a purificat prin apă
(Potopul). A doua oară, Pământul se va purifica (transforma) prin focul
Spiritului Sfânt, când vechiul Pământ se va transforma într-un Pământ Nou, iar
Vechiul Cer (cel de acum) se va transforma într-un Cer Nou. Când îl vom privi,
vom zice că acesta este atât de frumos, minunat, unic, încât aproape că nici nu
seamănă cu cel vechi.
Apocalipsa 21, 1-8 Sfântul Apostol Ioan fiind pe insula Patmos a văzut într-o viziune cu
ochii proprii Cerul Nou, Pământul Nou şi Noul Ierusalim, care a coborât pe
pământ de la Domnul, din Ceruri. Dumnezeu i-a spus: „Iată cortul lui Dumnezeu cu oamenii.” A mai văzut cum Dumnezeu le-a şters lacrimile.
Acolo nu a văzut moarte şi durere, tot ce înainte a fost rău a trecut. Dumnezeu
i-a vorbit: „Iată, Eu fac toate lucrurile
noi!” Cerul Nou şi Pământul Nou vor fi opera noii creaţii a lui Dumnezeu, a creerii din
nou. De acea Lume Nouă vor avea parte numai cei victorioşi, care îşi vor
învinge păcatele.
Cum va fi Noul Ierusalim?(Ap. 21, 9-27; 22, 1-5) Acest Nou Ierusalim coborât din Ceruri pe Pământ,
strălucea. Avea ziduri şi porţi. Mielul era Templul. Din tronul Mielului se
revărsa viaţă. Vai de cei care nu vor
crede toate acestea şi va fi bine de cei care vor crede toate acestea.
Ce citim în mesaje cu privire la
Lumea Nouă? „Această
Lume Nouă se va realiza în curând!” Spiritul Sfânt va purifica acest Pământ
păcătos ca prin durerile naşterii. Lumea Nouă va coincide cu înfrângerea
Satanei. Lumea Nouă se va realiza prin munca omului (rugăciune, suferinţă,
jertfă, post, ispăşire…) şi prin darul lui Dumnezeu. Lumea Nouă va coborî din
Ceruri pe Pământ, şi va transforma răutatea în iubire, indiferenţa în râvnă,
iar inimile înpietrite le va înmuia. Vor ajunge în Lumea Noua, doar cei care au
în suflete pocăinţă şi iubire smerită şi slujitoare, cei
care vor fi capabili să conduca sufletele din întunericul sufletesc spre lumina sufletească. Prin Lumea
Nouă, va veni pe Pământ Noua Eră a Păcii. Omenirea va deveni grădina
frumuseţii. Biserica va deveni o familie unită în iubire. Copiii lui Dumnezeu
vor primi „Nume” noi. În Lumea Nouă vom trăi în compania Îngerilor şi a
Sfinţilor. Iubirea va domni în inimile tuturor. Acolo va fi preamărirea lui
Dumnezeu zi şi noapte. Acolo toţi vor împlini fericiţi Voia lui Dumnezeu. În
Noul Ierusalim, toţi oamenii vor trăi în iubirea lui Dumnezeu. Cerul Nou,
Pământul Nou şi Noul Ierusalim vor începe odată cu judecarea lumii. Lumea
actuală poartă pecetea păcatului. În Lumea Nouă toate acestea vor lipsi.
Dumnezeu va arăta prin Lumea Nouă cum trebuia să fie această lume dacă nu ar fi
existat păcatul. Atunci, Dumnezeu va avea o relaţie intimă cu creaturile Sale
(butaşi-viţă). În acea Lume Nouă se va regăsi tot ce are nevoie omul. Cartea
Apocalipsei se încheie prin salutarea ispăşitorilor: „Maranatha! Vino Doamne
Isuse!” Noi nu numai aşteptăm Lumea Nouă, dar în suflet suntem pregătiţi pentru a ajunge acolo împreună cu mulţi alţi
creştini.
