Timpul s-a apropiat,
La mesaje de încetat.
Ca înainte de
furtună,
Să fie totul la
umbră,
Şi la dos, şi pregătiţi,
Cu cele de care
ştiţi.
Eu v-am anunţat mereu,
Că vine timpul cel greu,
Acum bătând pe loc pasul,
Ca să facă loc la
altul,
În care nu va fi
grabă.
E aproape. Cât de
îndată!
În cel ce suntem acum,
Va dispare ca un
gând.
Şi atunci, întrebând gândul:
Oare ce-am făcut cu
timpul?
Că nu mai e cum a
fost,
Şi-a schimbat totul pe
dos.
Unde-i graba? Unde-i
fuga,
Adunând banii cu
punga?
Vedeţi cum a lucrat dracul?
Pentru bani v-a făcut
sacul,
Tot să pui, să tot
aduni,
Aşa ca nişte nebuni.
Nu vedeţi cum vă frământă?
Cât ar fi, tot să
n-ajungă!
Tot mai repede, mai mult,
Sacul parcă-i fără
fund!
Că tot aşa purtând sacul,
Sufletul l-a îmbolnăvit
dracul,
Inima făcând de piatră,
Sângele ca de otravă.
Timpul s-a apropiat,
Să vă lepădaţi de
sac,
Că e murdar şi e
greu,
Neplăcând lui Dumnezeu.
Staţi acum şi-n loc
de sac,
În rugă îngenuncheaţi,
Şi investiţi în acea bancă,
Unde Domnul dă răsplată,
Unde-i raiul, unde-i
cerul,
Şi casier e Domnul,
Dând din conturile
Sale,
Cum a investit fiecare.
Ascultaţi orice cuvânt,
Ce vi-l dau în acest timp,
Tatăl Dumnezeu Preaînalt,
Cum am primit, am de
dat!