Aşteptând cu
nerăbdare,
Să trăiţi clipa cea
mare,
Ce va coborî deodată,
Aşa pe nepusă masă,
Că v-am anunţat din
timp,
Anul, luna, ziua nu
v-am spus;
De nu azi, poate fi
mâine,
Ai ascultat,
pregătit, lume?
Înainte de lumină,
Va fi o scânteie divină.
Totul de acolo porneşte,
Lumina se
răspândeşte,
Sus din cer pân’ pe pământ,
O cruce mare formând.
Ce veţi trăi, dragi copii!
Clipe cum n-au fost. Zglobii.
De cum sunteţi pregătiţi,
Atunci clipa vă trăiţi.
Unii se vor bucura,
Cum n-au mai trăit aşa.
Alţii fiind plini de
teamă,
N-or putea să mai vorbească.
Privirea le va fi
fixă,
Ca de lumină lipită.
Vă mai amintesc să fiţi,
În orice clipă pregătiţi,
Că pe toţi Eu vă iubesc,
Cum v-am spus, să vă salvez.
N-aveţi teamă şi nici
grijă,
Cum va fi acea lumină,
Că e blândă şi e
caldă.
Tatăl Dumnezeu vă-ndeamnă:
Să fiţi calmi şi cu
răbdare,
Că veţi vorbi fiecare,
Cu Isus Mântuitorul,
Ce a răscumpărat poporul,
Prin umilinţă pe cruce,
Pe care a curs a Lui sânge.
Pământul s-a înroşit,
Şi mare cutremur fiind,
Catapeteasma s-a
despicat.
Şi acum va fi la fel,
Cutremur, beznă şi ger.
De credeţi că e
Mesia,
Că El poate salva lumea,
Veţi trece-n partea cealaltă,
Unde totul nou vă aşteaptă,
De cum pământul şi lumea,
Aerul, apa, natura.
Şi printre oi cu
Păstorul,
Va fi veşnic viitorul.
vineri, 19.05.2017,
ora 19:34 Anton Ciobanu